GREXIT
Grecii aleg, pe 25 ianuarie, între faliment şi austeritate. Sondajele de până acum sugerează că elenii ar prefera soluţiile propuse de partidul de extremă stânga, Syriza, care doreşte renegocierea pachetului de sprijin financiar, prin care troika formată din Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a pus la dispoziţia Greciei bailout-uri în valoare de 250 de miliarde de euro. Nemulţumirile sunt legate de măsurile de austeritate cerute, la schimb, de partenerii internaţionali, măsuri care au împiedicat falimentul statului, dar au deteriorat standardele de viaţă ale cetăţenilor. Pe de altă parte, în absenţa acestor bani, Grecia riscă din nou falimentul, având o datorie publică foarte mare şi neavând resurse pentru a-şi onora creditorii. Inedită este şi poziţia Germaniei care susţine că perioada în care Europa era nevoită să ajute Grecia, de frica unei contagiuni în zona euro, a trecut. În weekend, presa germană a publicat un articol controversat potrivit căruia cancelarul german Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite.
Foto: Aris Messinis // AFP // Mediafax Foto
În esenţă, alegătorii din Grecia au două opţiuni, păstrarea status quo-ului, adică a austerităţii impuse de creditori în schimbul sprijinului financiar, sau un faliment negociat. Argumentele economice pentru a doua variantă sunt destul de convingătoare, notează presa străină.
Datoria publică a statului este de peste 175% din PIB. Din estimările FMI, datoria guvernamentală a Greciei ar trebui să ajungă la 128% din PIB până în 2020, respectiv la 117% din PIB până în 2022. Acest scenariu presupune, însă, eforturi mari.
”Acest declin rapid (al datoriei publice, n. r.) este condiţionat de excedente bugetare primare (venituri bugetare mai mari decât cheltuielile, înainte de plata dobânzilor, n.r.) de peste 4% din PIB obţinute pe o perioadă de câţiva ani, precum şi de o creştere relativ mare a PIB-ului nominal”, se arată într-un raport al Fondului.
FMI anticipează o creştere economică de 0,6% din PIB pentru Grecia în 2014. Acesta ar fi primul rezultat pozitiv înregistrat din 2007 şi până în prezent. În 2013, economia Greciei a scăzut cu 3,9% din PIB, iar în 2012 s-a contractat cu 7% din PIB, potrivit datelor Fondului.
Politica oficială a Uniunii Europene (UE) faţă de Grecia este cel mai bine descrisă de sintagma ”toleranţă faţă de datorie”, recunoaşterea acestei probleme şi amânarea inevitabilului, noteazăFinancial Times.
Este, de altfel, politica practicată de premierul Antonis Samaras, un joc de amânare şi simulare, amânarea împrumurilor prin ”rostogolirea” datoriei cu ajutorul sprijinului UE şi simularea solvabilităţii. ”Istoria crizelor internaţionale ne arată că aceste datorii au fost întotdeauna încercate şi au eşuat de fiecare dată”, comentează jurnaliştii britanici.
Viaţa grecilor s-a deteriorat sever în ultimii ani
Între anii 2008 şi 2015, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor a scăzut, ajustat cu inflaţia, cu 30%, ajungând la 18.000 de euro, potrivit EUobserver. Aceasta evoluţie este comparabilă cu o prăbuşire a standardelor de viaţă de la nivelul statului Israel, la cel al Libiei, spre exemplu.
În topul celor mai competitive state din lume, Grecia a căzut de pe poziţia 67 pe 81, sub Ucraina sau Algeria.
Pensiile au fost reduse, în medie, cu 40 de procente, majoritatea beneficiilor de şomaj se acordă pe o perioadă de cel mult 12 luni, iar preţurile medicamentelor compensate a crescut cu 30%
Alternativa propusă de Syriza
Partidul de extremă dreaptă vrea să negocieze cu troika un nou pachet de asistenţă, bazat pe politici sociale, potrivit Ekathimerini.
Acesta include un haircut substanţial al datoriei, adică plata unor sume mai mici către creditori, scăderea taxelor pentru toţi cetăţenii, cu excepţia celor bogaţi, creşterea salariului minim şi a pensiilor la 750 de euro pe lună, precum şi electricitate gratuită (pentru circa 300.000 de familii), bonuri de masă, adăpost (pentru 25.000 de familii) şi asigurare de sănătate pentru şomeri.
Acest program ar costa în jur de 2 miliarde de euro şi s-ar adresa ”crizei umanitare” cu care se confruntă Grecia, potrivit spuselor lui Alexis Tsipras (foto), liderul Syriza.
Foto: Aris Messinis // AFP // Mediafax Foto
Partidul Syriza este dispus să îngheţe plăţile către creditorii internaţionali pentru a obţine acordul partenerilor europeni.
”Noua Democraţie şi PASOK au decis să plătească. Noi spunem că am putea să nu plătim. Am putea să nu plătim pentru că vrem să negociem şi să spunem că acest program (de bailout, n.r.) nu este sustenabil”, a precizat Yiannis Milios, parlamentar Syriza şi una dintre vocile importante ale partidului în materie de politică economică.
Grecia a primit 250 de miliarde de euro
În 2015, după bailout-uri în valore totală de circa 250 de miliarde de euro, nevoia de finanţare a Greciei este estimată la aproape 20 de miliarde de euro, reprezentând dobânzi, plata unor tranşe către FMI, obligaţiuni BCE ajunse la maturitate şi arierate.
Având în vedere inabilitatea statului de a se împrumuta de pe pieţele financiare, sigura soluţie este să ceară sprijinul UE şi al FMI. La finele anului, după dizolvarea parlamentului, randamentele obligaţiunilor elene cu o maturitate de zece ani săriseră la 9,8%, în timp ce costurile de împrumut pe termen scurt ajunseseră la 12%. Luni, în jurul prânzului, dobânzile la obligaţiunile pe zece ani erau de 8,96%.
Cu toate acestea, Grecia se împrumută la costuri de 2,4% mai mici chiar şi decât cele cerute pentru titlurile germane, de circa 2,7%, datorită creditelor primite de la partenerii internaţionali, noteazăBloomberg.
În aceste condiţii, liderul Syriza ar fi supus unor presiuni uriaşe, în situaţia în care ar deveni premier după alegerile de la finele lunii. El ar avea la dispoziţie mai puţin de o lună pentru a încheia negocierile cu partenerii internaţionali, înainte ca ultima tranşă a împrumutului de la UE să se termine, pe 28 februarie. Grecia trebuie să restituie împrumuturi în valoare de peste 4,5 miliarde de euro până la finele lui martie, iar până în august trebuie să returneze o altă tranşă de 6,5 miliarde de euro.
Cum ar putea salva BCE Grecia
Un alt as în mâneca europenilor o reprezintă programul de cumpărare de obligaţiuni pe care Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să-l implementeze după 22 ianuarie, program menit să sprijine statele de la periferia Europei. Grecia ar putea fi exclusă din acest mecanism dacă executivul de la Atena nu ajunge la o înţelegere cu troika.
De altfel, acest program de achiziţii de obligaţiuni este motivul pentru care criza din Grecia nu a destabilizat restul zonei euro, notează FT.
Un alt motiv îL reprezintă instrumentele pe care statele din zona euro le-au pus la punct începând cu 2010 pentru a evita contagiunea în regiune. Printre acestea se numără fonduri de rezervă garantate de guverne, o uniune bancară parţială şi monitorizarea bugetelor naţionale şi a reformelor structurale din statele membre.
Cât de expuse sunt băncile
Din informaţiile de la ora actuală, cele mai mari bănci din Europa au o expunere limitată pe Grecia după ce au vândut unităţile locale şi au limitat deţinerile de obligaţiuni elene, susţin analiştii JP Morgan Chase&Co, citaţi de Bloomberg.
Şase bănci din Germania şi din Franţa au linii de credit în valoare de 5 miliarde de euro. Credit Agricole are cea mai mare expunere, de 3,5 miliarde de euro, în mare parte împrumuturi către companii.
Băncile iau în considerare riscul repetării situaţiei din 2011, când pieţele au reacţionat dur din cauza temerilor privind răspândirea crizei datoriilor suverane în alte state europene.
Fondurile pe care clienţii greci le datorează celor şase bănci europene sunt ”foarte limitate”, de la 0,1% la 0,9% din totalul creditelor acordate de băncile în cauză. Totodată, obligaţiunile deţinute de aceste bănci sunt ”imateriale”, au precizat economiştii JP Morgan Chase&Co.
”Cel mai mare risc asociat cu ieşirea Greciei din zona euro rămâne cel de contagiune la periferie, în particular în Italia”, comentează analiştii.
Cum s-a ajuns în această situaţie
Parlamentul grec a fost dizolvat miercuri, în ultima zi din 2014, după ce a eşuat, a treia dată consecutiv, să aleagă un preşedinte. Stavros Dimas, fost comisar european şi candidatul Guvernului în alegerile prezidenţiale, avea nevoie de 180 de voturi, dar a obţinut doar 168. Drept urmare, Grecia va organiza alegeri legislative anticipate pe 25 ianuarie. Favorit la ora actuală este partidul de extremă stânga Syriza care conduce în sondaje cu 28%, faţă de 25% din voturi cu cât este creditat partidul Noua Democraţie, aflat la guvernare.
Liderul Syriza, Alexis Tsirpas, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării sale de creditorii internaţionali (troica UE, BCE şi FMI) în schimbul unui împrumut de peste 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice care afectează economia elenă. Mai exact, un nou haircut, prin care deţinătorii de obligaţiuni greceşti renunţă la o parte din suma pe care statul ar trebui să le-o restituie.
În weekend, presa germană a publicat un articol controversat potrivit căruia cancelarul german Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite.
"Guvernul german consideră aproape inevitabilă ieşirea (Greciei) din zona euro dacă şeful opoziţiei Alexis Tsirpas (Syriza, stânga radicală) va conduce guvernul după alegerile (legislative), va abandona politica de austeritate bugetară şi nu va mai rambursa datoriile ţării", a scris publicaţia Der Spiegel, citând "surse apropiate Guvernului german".
"Riscul contaminării altor ţări este limitat, deoarece Portugalia şi Irlanda sunt considerate asanate. Pe de altă parte, MES (mecanismul european de stabilitate) furnizează un mecanism de salvare solid, în timp ce Uniunea Bancară asigură securitatea instituţiilor de credit", ar fi dezvăluit aceste surse.
Oficial german: Epoca în care eram forţaţi să salvăm Grecia a trecut
Duminică, un purtător de cuvânt al Guvernului a precizat că Germania este încrezătoare în capacitatea Greciei de a-şi respecta angajamentele luate în cadrul planului de salvare.
"Grecia şi-a respectat angajamentele în trecut. Guvernul presupune astfel că Grecia va continua să îşi respecte angajamentele contractuale" faţă de creditorii săi, a declarat Georg Streiter pentru AFP.
Preşedintele francez, Francois Hollande, a comentat la rândul său că viitorul guvern elen va trebui să respecte angajamentele ţării faţă de partenerii europeni, dar şi că elenii sunt "liberi să îşi aleagă destinul".
De altfel, un lider politic din partidul condus de cancelarul german a afirmat că zona euro nu mai este nevoită să sprijine financiar Grecia de frica unei eventuale contagiuni, dar şi că o eventuală ieşire a ţării din zona euro nu ar periclita moneda unică.
"Situaţia este total diferită faţă de acum trei ani, când nu aveam mecanisme de salvare financiară. Epoca în care eram forţaţi să salvăm Grecia a trecut", a declarat Michael Fuchs, vicepreşedintele grupului creştin-democrat (CDU) din Bundestag, conform unui interviu acordat presei germane.
"Nu mai există potenţial de şantaj. Iar Grecia nu mai prezintă risc sistemic pentru zona euro", a adăugat politicianul conservator german.
Premierul elen: Pe 25 alegem dacă rămânem în Europa
Premierul grec, conservatorul Antonis Samaras, spune că miza alegerilor legislative de pe 25 ianuarie o reprezintă ”rămânerea ţării în Europa”.
Trebuie ”să intrăm în bătălia alegerilor cu responsabilitate" deoarece "de această luptă depinde rămânerea ţării în Europa", a declarat el în cadrul unei întâlniri cu preşedintele Carolos Papoulias.
FMI a anunţat suspendarea ajutorului financiar, în vederea obţinerii unor clarificări, iar ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaüble a declarat că nu există "nicio alternativă" la reformele începute în Grecia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu