joi, 10 aprilie 2014

Alegere placa de baza

Procesul de alegere placa de baza este cel mai important pentru sistemului vostru. De acesta depinde dezvoltarea ulterioara a acestuia. Functionalitatea si dotarile ei vor decide cite placi de extensie, video putem instala in sloturile ei, cu cit RAM sau cite HDD/SSD-uri putem dota sistemul in viitor.

Placa de bază conține conexiunile electrice pentru comunicarea cu celelalte componente ale sistemului. Plăcile de bază moderne includ, cel puțin:

priză/e (socket) pentru microprocesor în care se pot instala unul sau mai multe microprocesoare. Există și cazuri în care microprocesorul este lipit direct la placa de bază.
sloturi în care se instalează memoria sistemului (module RAM care conțin cipuri de memorie )
un chipset, care constituie magistrala care face legătura între microprocesor, memoria RAM și periferice
un chipset pentru memoria non-volatilă (de obicei, memoria Flash pe plăcile de baza moderne) care conține sistemul de Firmware sau BIOS-ul)
sloturi pentru carduri de extindere
conectori de putere, care primesc energie electrică de la sursa de alimentare și o distribuie la microprocesor, chipset-uri, memoria RAM și la cardurile de extindere, plăci grafice. Unități de disc sunt conectate deasemeni la sursa de alimentare prin intermediul unor conectori speciali, fiind conectati la placa de baza doar pentru transfer de date.

În plus, toate plăcile de bază includ programe și conectori pentru dispozitivele utilizate pentru intrare, perifericele. Având în vedere puterea mare de calcul a microprocesoarelor de mare viteză și a componentelor, plăcile de bază moderne includ întotdeauna radiatoare și puncte de montare ventilatoare pentru a disipa excesul de căldură. (sursa http://www.wikipedia.ro)

Mi s-a parut o prezentare scurta si la obiect avind in vedere marea varietate a placilor de baza. Si din acest motiv nu va voi da decit citeva recomandari punctuale dar pe care voi incerca sa le fac cit mai clare pentru toata lumea.

Care sunt criteriile pentru alegere placa de baza?

Caracteristica dimensionala a placii de baza

Acel form factor despre care am vorbit la alegerea carcasei. Sunt foarte multe dar in practica constructiei unui PC doar citeva formate sunt folosite. Astfel avem:

mini ITX 150 × 150 mm, folosite in solutii de mica putere de calcul, office, media servere, In general cu placa audio, video si placa de reta integrate. Sunt solutii on care inclusiv procesorul este integrat, sau chiar si placa wireless. Sunt prevazute in genere cu 2 sloturi RAM, si un PCIe pentru video dedicata.
microATX 244 × 244 mm, folosite pentru sisteme office, HTPC, gaming moderat. Prevazute in general cu 2-4 sloturi RAM si 3-4 sloturi diverse (PCIe 1.0/2.0/3.0 x16, PCIe x1, PCI)

ATX 305 × 244 mm, Practic cel mai folosit format, implementat de Intel inca din 1996, folosit pentru placi de baza destinate sistemelor de toate tipurile. Prevazute in general cu 4 sloturi RAM si 6-7 sloturi diverse (PCIe 1.0/2.0/3.0 x16/x8, PCIe x1, PCI)
e(xtended)ATX, 305 × 330 mm, folosite in sisteme de gaming performante multi GPU (graphic processing unit) sau mai rar servere, prevazute in general cu 4 sloturi RAM si 4-6 Sloturi PCIe 1.0/2.0/3.0 x16/x8, PCIe x1

XL ATX, 347 × 330 mm, folosite in sisteme extreme de gaming sau servere. Destul de diferite functie de destinatie din punct de vedere al dotarilor. Preturile sunt la fel pe masura.

Functie de buget, bineinteles, va recomand standardul ATX, care s-a impus, si care datorita marimii asigura o ventilatie corespunzatoare componentelor, dind posibilitate producatorilor sa le doteze corespunzator, datorita spatiului ceva mai generos. Nu sunt exagerat de mari ca sa necesite neaparat carcase full tower care altfel ar mari bugetul.

Tipul de soket

Pai intii de toate trebuie sa raspundeti la intrebarea Intel sau AMD? Si deja sper ca ati facut-o la alegerea procesorului. Abia dupa aceea alegeti soket-ul. Ambii producatori au socluri diferite incompatibile intre ei (dar cred ca asta stiati) insa atentie si incompatibile si intre diversele generatii de procesoare. Unele socluri sunt adresate doar unor anume tipuri de procesor dintr-o anumita generatie, unele au supravietuit la 2-3 generatii. Cel mai sigur si normal e sa alegeti intii procesorul dupa ce ati raspuns la intrebarea de mai sus, va uitati la soclul lui si dupa aceea va uitati dupa placa de baza cu acelasi model de soclu.

In general daca ati pus ochii pe o placa de baza/procesor evitati:

pentru INTEL: Socket 1-8 (nici nu cred ca le mai gasiti in magazine); socket 370, 423, 478, 479, 486, 495, 603, 604; socket J; socket 775, 1336, 1156. Actuale mai sunt socket 1155, 2011 insa se pare ca nu va mai dura mult ca si de la 1155 sa ne luam ramas bun. Intel 4th generation (arhitectura Haswell) va folosi soket 1150. In celelalte nu mai merita sa bagati bani, achizitionindu-le ca si noi. Daca le-ati gasit pe undeva sunt stocuri vechi. Bineinteles ca nu ma refer la cazul cind aveti un sistem mai vechi si placa de baza a cedat. Normal ca va trebuie una cu acelasi socket ca al procesorului pe care il aveti deja. Desi poate ca e moment bun sa va ginditi la un upgrade.

pentru AMD: socket 7 (la fel, nu cred sa il mai gasiti), socket 563, 654, 939, 940; soket A, AM2, AM2+, F. Actuale mai sunt FM1, FM2, AM3, AM3+. Consideratiile de mai sus sunt valabile si in cazul AMD.

Modelul de chipset

Este componenta principala a placii de baza. Compus din Northbridge si Southbridgeambele cu functii distincte. Daca nu stiti despre ce vorbesc le puteti identifica usor. Sunt cele mai mari de forma patrata sau dreptunghiulara componente de pe placa de baza in afara de soket-ul procesorului. Chipset-ul e coordonatorul componentelor din sistem, deci de alegerea si performantele acestuia vor depinde performantele sistemului.

E o discutie relativ lunga (datorita numarului mare de modele exixtent pentru fiecare generatie de soket) pe care am sa incerc sa o fac cit mai scurta. Important este sa stiti daca va doriti sa faceti OC (overclocking) sau nu. Functie de acest lucru ati ales probabil procesorul (chiar sper ca ati ales un procesor cu multiplicator deblocat daca vreti OC), si tot functie de el se va alege chipsetul placii de baza.

Astfel pentru INTEL in cazul socket-ului 1155 daca vreti sa faceti OC atunci trebuie sa evitati: B65, B75, H61, H67, H77, O67, Q77. In rest mai toate chiset-urile ramase duc OC intr-o proportie mai mica sa mai mare. Nu insemna ca aceste chipset-uri nu sunt bune. Sunt excelente pentru procesoare care nu au multiplicatorul deblocat, si prezinta o solutie mai ieftina si foarte potrivita pentru sisteme non-OC.

Chipset-urile folosite pentru placile de baza cu soket 1150 caracteristice arhitecturii procesoarelor Haswell (4th generation) sunt Z87, H87, Q87, si mentin caracteristicile omoloagelor din generatiile anterioare. Adica Z87 se preteaza la OC, H87, B85 si Q87 nu. Insa acestea sunt doar primele. Inca se asteapta aparitia altor modele.

Pentru AMD daca e sa ma refer la ultimile socket-uri AM3 si AM3+ mai toate chipset-urile duc OC. Atentie insa ca AMD are inca procesoare cu TDP la 125w, si sunt placi de baza mai ieftine care nu suporta decit procesoare cu TDP pina la 95w.

Pentru cei care vor sa faca OC trebuie sa tinem cont de numarul de faze de alimentare ale procesorului din VRM (Voltage Regulator Module).

Cu cit sunt mai multe cu atit mai bine. Logic nu?

Lasind gluma la o parte in general producatorii nu dau aceste informatii. Cel mai bun lucru pe care il aveti de facut este sa va uitati cu atentie pe pozele detaliate ale placii de baza si sa le numarati. In general au forma unor mici componente cubice in jurul soclului procesorului. Astfel daca avem 4+1 faze nu e chiar acelasi lucru cind avem 8+2 faze de alimentare. Si e normal ca varianta a doua e mult mai potrivita pentru OC.

Pentru alegerea chipset-ului insa chiar e bine sa intrebati pe cineva care chiar se pricepe.

Caracteristicile/dotarile placii de baza

Un aspect foarte important. De dotarile placii de baza va depinde un viitor upgrade al sistemului vostru scutindu-va de cheltuieli suplimentare pentru inca ceva timp. Astfel va recomand ca placa de baza aleasa sa aiba in dotare:

4 sloturi RAM. Evitati placile cu 2. Cine stie ce necesitati de RAM vor mai aparea si e bine sa aveti rezerva, mai ales ca RAM-ul e ieftin.
porturi SATA3 (SATA 2 au oricum cele actuale), macar 2 daca nu 4.

USB3.0 (ca la fel USB2.0 au oricum) si cit mai multe posibil ca par ca niciodata nu sunt de ajuns si te trezesti ca ai nevoie de USB hub-uri
iesire DVI si eventual HDMI sau display port. Nu mai cautati placi cu iesire VGA (e un standard depasit), ba chiar va recomand sa le evitati daca monitorul vostru are orice alta intrare digitala.
iesiri audio 5.1 si ar fi tare bine sa fie si o iesire optica.

buton Clear CMOS daca vreti OC ar fi de dorit la o placa de baza pe masura. Daca nu va trebui sa va descurcati din jumperi.
Daca nu va doriti un sistem multi GPU (SLI sau Crossfire) un singur slot PCIe x16 e de ajuns. Aveti grija ca sa fie cit mai bine plasat si sa nu va acopere alte sloturi avind in vedere ca placile video moderne acopera 2 sau chiar 3 socluri, si sa va ramina libere sloturi pentru celelalte componente care va intereseaza, placa audio, wireless dedicate
Pentru cresterea fiabilitatii, unii producatori doteaza placile de baza cu condensatori solizi, usor de recunoscut dupa carcasa metalica fiind mai scunzi decat cei clasici echivalenti, in general de productie japoneza. Unii producatori folosesc variante aurite pentru a atrage atentia asupra calitatii acestora. Ei sunt utili in special daca sunt cei ai surselor de putere (asezati in zona procesorului) si pot creste semnificativ durata de viata a placii.

Unele placi de top au unul sau mai multe ventilatoare pentru a raci eficient diversele componente. Acestea insa creeaza zgomot suplimentar in sistem si se pot defecta relativ repede. Cele mai eficiente solutii de racire sunt cele bazate pe heatpipe-uri de aluminiu sau cupru care conduc caldura din zonele calde in cele reci.
Nu dati mai multa importanta decat trebuie unor facilitati rar sau deloc folosite in exploatarea normala. Ginditi-va inainte de a opta pentru un produs caruia i se face abundent reclama in favoarea unor optiuni inutile. Nu alegeti modelele scumpe. Analizati specificatiile placii si vedeti daca aveti nevoie de toate optiunile oferite (FireWire, retea Gigabit etc). Daca nu, puteti opta pentru un model mai ieftin, care nu detine facilitati inutile pentru sistemul vostru.

Producatorul.

Am lasat special la urma producatorul. Pentru o categorie larga de utilizatori pentru alegere placa de baza conteaza acest lucru. Pentru unii pina la limita absurdului. Ei nu cumpara placi de la ASRock. Dar daca ii intrebi nu stiu de ce. Au auzit ei ceva dar nu mai stiu exact ce. Ma rog.

Pe aceasta piata cei mai mari jucatori la ora actuala sunt ASUS, Gigabyte, MSI, ASRock. Mai sunt si altii printre care Intel, EVGA, ECS, etc dar mici pe linga gigantii pietei de care tocmai am vorbit. Ma voi referi doar la cei 4. Toate placile de baza produse de ei, folosite in sisteme de calculatoare PC sunt de calitate buna. Aici desigur intervine si pretul. Ati vazut care sunt criteriile de alegere placa de baza mai sus, insa in principal datarita brand quality-ului foarte apropiat intre acestia mai intervine un aspect. Garantia. Nu luati placi de baza fara 3 ani garantie! Se poate desigur si cu 2 dar nu merita. Gasiti de obicei placi de baza la fel de dotate cu 3 ani garantie. Vorbim de modelele normale. Pentru un low budget, pentru o placa de baza cu un chipset depasit moral acest lucru nu mai conteaza.

ASUS, Gigabyte si MSI sunt firme consacrate pe piata componentelor IT despre care nu trebuie sa spun prea multe. Mai ramine ASRock. Aceasta s-a desprins din ASUS in 2007 si in 2007 a intrat pe piata placilor de baza. Au inceput mai timid dar cu preturi competitive. Brand quality-ul a urcat incet si sigur, mentinindu-se o garantie ceva mai redusa decit producatorii consarati. De un an ASRock a ridicat garantia produselor sale la 3 ani concurind de la egal la egal cu ASUS. Design-ul placilor lor este atragator, iar performantele la nivel foarte bun conform review-urilor de pe net. In general pretulmaxim care se merita platit pe o placa de baza non-OC este de circa 4-600RON, iar pentru o placa OC 600-900RON.

Voi face niste recomandari de baza bazate pe modelul chipset-ului si nu al producatorului.

Actualmente pentru procesoarele Intel pe soket LGA 1155 va recomand pentru:

OC placi de baza cu chipset Z77. Puteti alege si alte chipset-uri pentru OC functie de cele discutate mai sus. Dar acesta e cel mai recomandat. Exista desigur si o categorie de placi ce pot intra in categoria performance dotate cu chipset X79, acest chipset fiind considerat high-end pentru placile de baza pentru procesoare Intel. Pretul e pe masura.
non-OC placi de baza cu chipset B75. Desigur nu sunt singurele. Din lista de mai sus se poate face deasemeni o alegere placa de baza de calitate. Si aici vom gasi, de exemplu, placi din categoria budget dotate cu chipset-uri H61

La noile procesoare din 4th generation Haswell de la Intel pe soket 1150 va recomand pentru:

OC placi de baza cu chipset Z87 acesta fiind cel mai recomandat. Si deoacamdata nu sunt chiar ieftine.
non-OC placi de baza cu chipset B85. Desigur au aparut si placile cu chipset-uri corespondente seriilor H si Q, respectiv: H87, Q87. Se asteapta ca placi cu modele de chipset-uri pentru soket 1150 sa mai apara, avind in vedere ca si urmatoarea generatie Intel, arhitectura Broadwell, va metine se pare acelasi soket 1150.

Pentru procesoarele AMD puteti alege in cazul soket-ului FM2 chipset-urile A55, A75, A85 iar pentru soket AM3+ chipset-urile: 970, 990

Desigur in afara de acestea mai sunt destule chipset-uri, insa m-am multumit sa vorbesc de cele mai folosite in sistemele de calculatoare PC ale romanilor.

In incheiere va recomand sa va documentati cit de bine puteti si sa nu achizitionati in necunostinta de cauza. Pentru ca de obicei cine s-a bucurat ca a dat putin pe o placa de baza, in momentul upgrade-ului s-a intristat brusc. Sau desi nu va recunoaste ca a ales aiurea va regreta vazind sistemul unui cunoscut cu performante superioare pentru acelasi procesor dar cu o placa de baza potrivita. Placa de baza poate fi o componenta in care daca s-a investit initial cu cap si documentat poate duce un sistem3-4 ani spre deosebire de un procesor (CPU) sau placa video (GPU) care dupa maximum 2 ani sunt total depasite moral.

Daca aveti intrebari nu ezitati sa le puneti. Daca aveti alte subiecte referitoare la placile de baza bucuros le voi documenta si publica.

Alegere RAM

22 COMMENTS

Memoria RAM pentru calculatoare PC se prezintă sub forma unor module standardizate. Sunt niste componente electronice fiabile si neavand parti in miscare nu se uzeaza in timp, unii producatori oferind garantie pe viata pentru ele.

RAM este prescurtarea de la Random Acces Memory – adică memorie cu acces aleator. Orice computer are montat cel putin un modul de memorie RAM.

Memoria RAM este locul in care ajung datele înainte de a fi prelucrate de microprocesor CPU, este practic spatiul de lucru al calculatorului. Pentru ca totul trece prin memoria RAM, capacitatea de stocare a memoriei RAM şi rapiditatea acesteia influenţează în mod direct performanţele computerului. O cantitate insuficientă de memorie RAM montata in calculatoare PC le poate afecta serios performanţele pe ansamblu.

Memoriile RAM actuale se incadrează in tehnologia de tip SDRAM acronim ce provine de la synchronous dynamic random access memory. Fără a intra în detalii tehnice să vedem care sunt tipurile de memorie care prezintă interes pentru noi, în funcţie de vechimea calculatorului de acasa. Trebuie mentionat ca desi toate tipurile de memorii de mai jos folosesc tehnologia SDRAM – in vorbirea curenta prin memorii SDRAM se face referire la memoriile mai vechi caractestice sfarsitului anilor ’90, iar pentru celelalte tipuri de memorii foloseste doar denumirea scurta: DDR, DDR2 sau DDR3 fara SDRAM.

SDR-SDRAM – Single Data Rate SDRAM – acest tip de memorie a facut cariera începind cu mijlocul anilor ’90 şi pină în anii 2002 cind inca se mai puteau achiziţiona calculatoare PC noi echipate cu sloturi de memorie SD-RAM.

DDR SDRAM – Double Data Rate SDRAM sau DDR1 – primele memorii DDR au facut echipa cu generatia calculatoarelor de peste 1Ghz, acest prag fiind atins pentru calculatoare PC in anul 1999. Prima placa de bază cu suport DDR a fost disponibilă în toamna anului 2000. Pe piata calculatoarelor personale memoriile DDR au coexistat cu cele SDR, tranzitia către acest standard fiind terminata abia cind pe piata calculatoarelor personale nu s-au mai gasit placi de baza compatibile cu memoriile SD-RAM.

DDR2 SDRAM – Acest standard a devenit disponibil la jumătatea anului 2003 devenind in scurt timp cel mai comun tip de memorie pentru calculatoare PC

DDR3 SDRAM- desi anuntate inca din 2005 primele placi de bază cu suport pentru acest tip de memorie au aparut în vara anului 2007. In prezent reprezinta cea mai performanta solutie iar costurile de achizitie sunt dupa cum se poate observa cele mai scazute din ultimi ani.
DDR4 SDRAM – s-a vorbit despre aceasta arhitectura inca din 2008, fiind asteptata sa apara prin 2012. Nu s-a prea potrivit socoteala de acasa cu cea din tirg.

Spre deosebire de alte componente memoriile RAM din generatii diferite sunt incompatibile. Trebuie stiut ca fiecare generaţie de memorie RAM se deosebeste electric şi fizic faţă de generaţia anterioară. In practică aceasta înseamnă că nu putem folosi simultan doua tipuri de memorii RAM din generatii diferite, de exemplu SD-RAM împreuna cu DDR-RAM sau DDR2 împreuna cu DDR3. De asemenea, nu vom putea întroduce un modul de memorie DDR2 într-un slot de memorie DDR datorită existenţei unui element de protecţie cunoscut şi sub denumirea de cheie.

Cheia e data de caracteristicile constructive ale fiecarui tip de memorie. Astfel SDR avea 168 pini, DDR avea 184 pini, iar DDR2 si DDR3 240 pini pozitia cheii fiind diferita astfel pentru fiecare tip. Diferentele constructive sunt redate in imagine:

Ce criterii sunt importante la alegere RAM pentru calculatoare PC?

Capacitatea

Sistemele moderne cu W7 (Windows7) sau W8 (Windows 8) 64biti necesita pentru a functiona bine 4GB RAM. Desi Microsoft spune ca 2GB e ok. Nu va luati dupa ei ca nu e asa. Desi mai multă memorie RAM inseamna performanţe mai bune ale calculatorului, acest lucru e valabil pina la o anumita limita. Pentru ca dincolo de aceasta orice GB RAM in plus este inutil. Astfel unui sistem cu W7/W8 pentru a rula in conditii decente aplicatiile/jocurile moderne ii sunt de ajuns 8GB RAM. Situatia se schimba cind lucrati cu software care necesita o cantitate mare de RAM dar acele aplicatii sunt putine si sunt extrem de rare situatiile cind e nevoie de mai mult de 16GB RAM. Serverele sunt deja o alta discutie.

Daca veti continua sa plusati memoria RAM a sistemului peste limitele de mai sus nu se va observa nici o performanta in plus decit lipsa banilor din buzunarul propriu. Din fericire in aceste timpuri modulele RAM sunt ieftine.

Placutele RAM se gasesc in variante constructive de 1GB, 2GB, 4GB, 8GB si 16GB

Frecventa

Dacă în prezent un hard disk obişnuit poate funiza microprocesorului aproximativ 100 de MB/s de date pe secundă, memoria RAM poate furniza date şi la viteze de peste 9000 MB/s în cazul tehnologiei DDR3. Si uite asa ajungem la frecventa memoriilor RAM. Vedeti pe piata memorii cu 1066MHz, 1333MHz, 1600MHz, 1866MHz, 2000MHz,2133MHz sau chiar 2200, 2400, 2666 MHz.

Exista desigur in oferte si placute RAM din generatiile anterioare la 400, 533, 667, 800MHz, insa nu are rost sa ne referim la ele. Bineinteles cine are sisteme mai vechi trebuie desigur in cazul in care e nevoie sa apeleze si la variantele DDR sau DDR2.

Aflati ca in practica frecvente peste 1600MHz sunt relativ inutile si nu vor si percepute de ochiul/creierul uman ci numai de programele de benchmark. Iar acele diferente nici macar nu sunt asa mari ca sa merite diferenta de pret. Mai mult pentru asemenea frecvente aveti nevoie de placi de baza scumpe pentru OC al caror BIOS sa le poata recunoste si ridica frecventa la ceea ce e scris pe ele. Dupa care puteti fi fericiti ca ati cheltuit bani inutil pentru a avea un sistem cu RAM la 2133MHz, desi e o investitie mult mai buna sa bagi bani mai multi in placa video sau in SSD.

Singurul caz in care merita sa investiti pentru memorii RAM mai rapide ar fi daca nu aveti placa video dedicata si nici nu aveti de gind sa va cumparati. Frecventa crescuta a RAM-ului sistemului poate ajuta intr-o oarecare masura (dupa unii autori pina la maxim 30%) performanta placii video integrate, care dupa cum stiti, neavind RAM propriu foloseste din RAM-ul sistemului. Insa acest gen de sisteme fara placa video dedicata sunt de obicei sistemele office, ori cine isi va pune RAM scump la 2400-2666MHz ce necesita o placa de baza scumpa care sa-l recunoasca, pe un sistem office pe care in general cele mai solicitante aplicatii sunt Microsoft Word si Excel…

ECC sau non ECC?

Tot la capitolul incompatibilitati trebuie sa amintim si de memoriile ECC. Aceastea se deosebesc de memoriile obisnuite prin accea ca suporta un mecanism de corectie a erorilor -error-correcting code. Acest tip de memorii echipeaza in mod special serverele. Pentru utilizatorii obisnuiti achizitia de memorii ECC mai scumpe nu prezinta foarte mult interes motiv pentru care placile de baza obisnuite (destinate in special calculatoarelor home use) nu suporta acest tip de memorii si sunt incompatibile cu cele non ECC.

Latenta (CL)

Cred ca v-ati intrebat de multe ori oare ce inseamna un sir de cifre de acest gen 9-9-9-11 inscriptionat pe eticheta unei placute RAM. Sunt defapt 4 intervale de timp. E o discutie mai complicata care sincer nici eu nu o stapinesc foarte bine. CL explicat foarte simplu e o intarziere (latenta), si reprezinta cam cit timp ii ia RAM-ului sa citeasca dintr-o locatie de memorie de pe modul niste informatie si sa o aseze pe pinii RAM-ului ca northbridge-ul sa o ia si sa o duca mai departe in calculator. In general se spune ca pentru memoriile DDR latenta influienteaza performanta, reprezentind timpii de asteptare la scrierea/citirea unei informatii din matricea binara. O latenta mai mica determina un numar mai mic de cicluri necesar pana in momentul in care adresa informatiei cerute este gasita in matrice. Deci teoretic cu cat latenta este mai mica cu atat viteza de transfer este mai mare.

In practica lucrurile desi nu stau diferit impactul asupra performantei nu este atit de mare. De exemplu latenta CL5 este cu 25% mai mare decat CL4. Diferenta de performanta nu este insa de 25%, ci doar de cateva procente. La memoria RAM importante sunt in ordine cantitatea, dual-channel-ul, pe urma frecventa si la urma latenta CAS. In jocuri sau lucru de zi cu zi are impact aproape nul (sau ma rog 1-3% dupa unii autori). Se simte mai bine in benchmark-uri sau in aplicatii care fac calcul intensiv procesor-RAM (gen criptari, codari, algoritmi matematici foarte complexi care dureaza, etc.)

Latentele sunt de la CL11 la CL2,5.

Deci in concluzie, latenta cit mai mica daca pretul se incadreaza in buget. Daca nu va permite bugetul, nu e o tragedie. E aproape acelasi lucru. Dar repet, nu discutam de sistemele specializate, profesionale prevazute cu procesoare pe masura. Discutam de calculatoare PC destinate home use, office sau gaming (chiar extrem). In general un kit de calitate va avea latente potrivite categoriei de pret in care se incadreaza.

Format-ul

Despre formatele modulelor RAM. Memoria RAM destinata calculatoarelor personale de tip desktop este in acest moment in format DIMM (dual in-line memory module) si indiferent ca sunt de tip SDR, DDR, DDR 2 sau DDR 3 au aceeasi lungime de 13.35 cm. Acest format a inlocuit formatul SIMM (single in line memory module) odata cu aparitia calculatoarelor echipate cu procesoare Pentium.

Memoriile in format SO-DIMM ( Small Outline – DIMM) sunt destinate laptop-urilor si au dimensiunile reduse cu aproape 50%. Pentru a reduce consumul de energie, factor critic în economia unui sistem portabil, memoriile SO-DIMM ruleaza in general la frecvente mai scazute fata memoriile folosite pentru desktop-uri.

Detalii despre acestea gasiti la articolul despre alegere laptop.

Dual chanell

Dual channel este functia unei placi de baza de a folosi doua module de RAM de preferat identice, intr-un mod mai eficient decat daca ai avea doua module de memorie cumparate separat care nu folosesc dual channel. In mod normal memoria RAM e ocupata in mod serial. Adica, daca ai 4/3/2 sloturi de memorie si in fiecare ai cate un modul de 1GB ultimul modul va fi folosit doar dupa ce vor fi folosite si primele 3/2/1 module.

In dual channel modulele lucreaza in paralel, doua cate doua. Pentru ca lucreaza in paralel, timpul de scriere/citire scade pentru ca lucrezi pe doua module diferite, si fiecare din modul lucreaza la viteza maxima. De aici vine si cresterea randamentului cu ~15-30%, insa parerile sunt impartite iar modul in care s-a ajuns la aceste cifre discutabil functie de autor.

Exista in varinte constructive de 2x1GB (in general DDR2), 2x2GB, 2x4GB, 2x8GB (4x4GB), 4x8GB.

Ca fapt divers exista si kit-uri triple chanell cind se lucreaza simultan pe 3 module diferite (placile de baza pe soket 1366, pentru procesoarele Intel, cu chipset Intel X58 aveau asemenea arhitectura) sau quad chanell, arhitectura destinata in general pietei serverelor.

Profilul

Este vorba de racirea placutelor RAM. Exista placute fara radiator(vezi foto la discutia despre format-ul placutelor RAM), cu radiator low-profile

sau cu radiator high-profile (tip pieptene).

Din punctul meu de vedere ca utilizator ce a avut toate aceste tipuri, recomand pe cele low profile. Desi nici cele fara radiator, daca le achizitionati, nu e o greseala. Placutele RAM se incalzesc in timpul exploatarii, insa radiatoarele pieptene nu ajuta semnificativ, mai mult incurcind arhitectura sistemelor in care sunt montate in cazul necesitatii unui cooler aftermarket.

Tensiunea de lucru

Tensiunile de lucru ale memoriilor RAM DDR3 pentru calculatoare PC sunt in general1,5V. Unii producatori au scos si module DDR3 la 1.65V. Din experienta proprie acestea sunt ceva mai calde desi nu e ceva de speriat. Si astfel ajungem la modul de racire al memoriilor RAM, dar despre racire in alta sectiune. In general tensiunile de alimentare au scazut de la DDR (2,5-2.6V) la DDR2( 1,8V ) pina la DDR3 (1,5-1,65V). Viitoarea generatie DDR4 va continua trend-ul descrescator si va avea o tensiune de alimentare de 1-1,2V.

Pina la urma ce memorii RAM alegem?

In primul rind vedeti ce accepta placa de baza nativ (in general pentru placile de generatie recenta 1033-1866MHz). Placile de baza capabile de OC pot recunoate placute la frecvente mai mari (1866-2400MHz). In general este clar specificat in documentatia placii de baza. Eu va recomand sa folositi memoriile RAM in montaj dual chanell (Kit-uri de 2x2GB, 2x4GB sau daca e cazul 2x8GB), fara radiatoare (pentru sistemele office) sau echipate cu radiatoare low profile (pentru sisteme de gaming), la o frecventa de 1600 – 1866MHz maxim (in ideea ca le veti mai folosi la un viitor upgrade, si daca aveti placa video dedicata). Daca mergeti pe frecvente mai mari cistigul de performanta nu va justifica pretul platit.

Asadar cind comandati RAM orientati-va pentru kituri dual channel, cu radiatoare low profile, cu o frecventa de max 1866MHz.

Producatori

Mai toti producatorii au modele de calitate ok. Desi sunt destul de multi citiva s-au impus: Corsair, Crucial, Geil, G.Skill, Kingston, Mushkin, Patriot, Zepelin. Puteti avea incredere si in A-Data, Elixir, Excelram, KingMax, Team Group. In rest nu ca nu e vorba ca nu le recomand, sunt doar putin folosite si nu le-am folosit/vazut prin sisteme ca sa le pot recomanda fara probleme. Si sigur mai sunt si altii mai putin raspinditi pe piata romaneasca sau pietele occidentale.

Am sa dau citeva exemple conforme cu recomandarile de mai sus. Daca doriti altceva, avind in vedere ca acum stiti ce va trebuie, multumita posibilitatilor de rafinare ale ofertelor PC Garage sau eMAG puteti desigur alege. Astfel avem:

Kit 2x2GB (4GB):

Kit 2x4GB (8GB)

Kit 2x8GB, Kit 4x4GB (16GB)

In caz ca aveti intrebari nu ezitati sa le formulati. Spor la cumparaturi.

REY MARIANO